FAQ

Întrebări frecvente despre cancerul colorectal

Acest tip de cancer se dezvoltă majoritar din polipi colorectali inițial benigni care suferă mutații genetice și devin maligni sub influența unor factori moșteniți (afecțiuni ereditare) sau dobândiți (care țin de stilul de viață).1

Istoricul familial de cancer colorectal sau de polipoză adenomatoasă familială, anumite afecțiuni gastrointestinale (sindromul Lynch, colita ulcerativă cronică, boala Crohn), dar și o dietă bogată în grăsimi și alimente procesate, sedentarismul, obezitatea, fumatul și consumul cronic de alcool.2 Riscul crește și odată cu înaintarea în vârstă – majoritatea cazurilor sunt depistate la persoane de peste 50 de ani.3

Este al treilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la nivel global4, al doilea la nivelul UE5 și primul la nivelul țării noastre.6 În total, în România, sunt înregistrate peste 13.500 de cazuri noi anual.7

Nu, din cele peste 13.500 de cazuri înregistrate anual în România, peste 8.000 sunt depistate la bărbați și puțin sub 5.500 la femei.8 În clasamentul pe sexe, este însă al doilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la femei, după cel de sân, și al treilea la bărbați, după cancerul de prostată și cel pulmonar.9

Disconfort abdominal persistent (senzație de prea plin, dureri, crampe, balonare), modificări ale tranzitului intestinal (diaree sau constipație frecvente, senzație de evacuare incompletă), sângerări rectale sau prezența sângelui în scaun, senzație de slăbiciune sau oboseală pronunțată, pierdere involuntară în greutate, greață și vărsături recurente.10,11

Programează urgent o consultație la un specialist în gastroenterologie. Pe baza anamnezei și a investigațiilor pe care ți le va recomanda, acesta va putea stabili dacă este vorba despre cancer colorectal sau despre o altă afecțiune gastrointestinală care dă aceleași simptome – hemoroizi, diverticulită, sindromul colonului iritabil, boala Crohn, colită ulcerativă.12

În stadii incipiente, cancerul colorectal este tratabil în 9 din 10 cazuri13, dar rata de succes a tratamentului scade pe măsură ce boala avansează. De aceea este esențial screeningul, adică testarea în lipsa simptomelor: poate depista boala imediat după debut, când e localizată și nu prezintă încă manifestări clinice.14

Screeningul constă într-un test care detectează urme de sânge și ADN modificat în materiile fecale și o colonoscopie, în timpul căreia este vizualizat întregul colon și pot fi excizați polipii depistați pentru a fi analizați în laborator.15

Recomandarea generală este ca screeningul să fie început la 50 de ani și să fie repetat la fiecare 2 ani16. Însă, dacă sunt prezenți factori de risc importanți, cum este polipoza adenomatoasă familială sau o rudă de gradul I diagnosticată cu cancer colorectal17, testarea trebuie începută la 45 de ani18 și repetată la intervalul recomandat de medicul curant.

Testele de primă linie, FIT, FOBT sau FIT-ADN19, îți pot fi recomandate inclusiv de medicul de familie sau cel de medicină internă, dar dacă ești în grupa de risc, adresează-te direct unui specialist în gastroenterologie. Acesta poate evalua cel mai bine starea ta de sănătate și gradul de risc pentru cancer colorectal și poate să-ți dea trimitere pentru colonoscopie.

Testele FIT, FOBT și FIT-ADN pentru depistarea sângelui în materiile fecale, respectiv a urmelor de sânge și a modificărilor genetice specifice cancerului, presupun recoltarea unei probe de scaun20 – așadar, nu are ce să doară. Nici colonoscopia nu este dureroasă, deși este invazivă, pentru că se efectuează sub anestezie.21

Colonoscopia este o investigație care permite medicului să vizualizeze intestinul gros pe toată lungimea sa cu ajutorul unui tub lung și flexibil, prevăzut cu o cameră video, care este introdus în colon prin anus. Dacă sunt depistați polipi, aceștia pot fi excizați și trimiși la laborator pentru analiză. Totodată, medicul poate preleva probe de țesut pentru biopsie, atunci când consideră necesar.22

Ești în grupa de risc dacă ai rude de gradul I diagnosticate cu cancer colorectal sau polipoză adenomatoasă familială, dacă suferi de sindromul Lynch, colită ulcerativă cronică sau boala Crohn, ești sendentar sau supraponderal, consumi multe grăsimi, consumi frecvent alcool, fumezi și/sau ai peste 50 de ani.23

Prevenția cancerului colorectal se poate realiza prin controlul factorilor de risc modificabili – precum sedentarismul, obezitatea, consumul excesiv de grăsimi, tutun și alcool – și prin efectuarea de screening preventiv, cum este colonoscopia, care permite identificarea și îndepărtarea polipilor înainte ca aceștia să devină maligni. Sunt recomandate testarea periodică, activitatea fizică regulată, alimentația sănătoasă, scăderea ponderală (dacă este cazul), renunțarea la tutun și reducerea la minimum a consumului de alcool.24

Referințe

1,3,23 US National Institutes of HealthColorectal cancer development and advances in screening 
2,11 US National Institutes of HealthColorectal Cancer: An Overview 
4,24 World Health Organisation. Colorectal cancer 
5 European Network of Cancer RegistriesColorectal cancer burden in EU-27
6,7,8,9 The Global Cancer Observatory. Romania, 2022 
10,12 National Institutes of Health. Signs of colorectal cancer 
13 INSP. Screeningul pentru cancerul colorectal, de la proiecte pilot la program național 
14,15,18,19,20 Centers for Disease Control and PreventionScreening for Colorectal Cancer  
16,17 INSP, Screeningul pentru cancer 
21,22 US National Institutes of HealthColonoscopy